Stabs-capitanul Ruso Blanco. Istoria si reflectiile unui ofiter ^in exil.

Februarie anul 1917. Revolutie ^in Petrograd… Aprilie… Parintele Constantin este suspendat din functia de secretar a departamentului diplomatic a misiunii Ruse ^in Buenos Aires de catre Guvernul Provizoriu…Octombrie…O noua revolutie ^in Russia, un nou val de imigranti: ofiteri si ranguri inferioare a armatei lui Vranghel, preoti ortodocsi, comercianti, negustori, mosieri, ziaristi, ingineri… Pe l^anga Catedrala a fost deschisa societatea de ajutor reciproc. Acum a ajuns si r^andul meu sa ma contopesc cu urmatorul val de compatrioti, aruncati din leaganul natal.

Dupa o saptam^ana ma duc la consulatul rus dupa documentele mele si dupa cele traduse. Domnul Ptashikov, mi se pare, azi nu este ocupat. Ma serveste cu ceai negru si zahar rafinat, ma ^intreaba despre Russia, despre revolutie, razboiul civil, apoi despre viata mea la parintele Constantin.

Sa ^inteleg ca ^inca nu ti-ai gasit de lucru, dragutule? Cred ca de data asta Va pot ajuta. Adresati-va la domnul Bakovsk. Este un fost plutonier, tine cafeneaua ”Ucraina” ^in port. Ma g^andesc ca Dumneavoastra ca fost militar ve-ti gasi limba comuna cu d^ansul. Cereti o functie de administrator. Puteti chiar sa faceti referire la mine.

O propunere foarte neasteptata si venita foarte la timp! Ma duc direct la port. Fostul plutonier traia aici deja de multi ani si s-a transformat ^intr-un adevarat burghez. Viata linistita a unui proprietar de cafenea l-a transformat ^intr-un mod care si era de asteptat – a pierdut alura militara, burta s-a balabanit, obrajii s-au desirat. Bankovskii fuma un trabuc brazilian si ma asculta cu o fata plictisita. Se vede, a ascultat asa istorii de multe ori.Toate istoriile imigrantilor sunt asemanatoare, sunt diferite doar prin detalii. Nu m-a angajat ^in calitate de administrator, dar a propus sa ^incep ca personal fara rang stabilit. Am acceptat bucuros.

Viata mea s-a schimabt radical. La ora sase dimineata deja eram la cafenea. ^Incepeam cu deredicarea ^incaperii dupa vizitatorii nocturni, ridicam scaunele pe masa, frecam podeaua, spalam sticlele de la geam si oglinzile. Ziua str^angeam de pe mese, spalam vesela, aduceam produse la bucatarie si aveam grija de doi baietandri care erau angajati ca chelneri si nu prea se rupeau muncind. Finisam la ora sase seara. Ziua de lucru de 12 ore ma epuiza defintiv. Venind acasa, cadeam lat pe pat si adormeam. Despre citirea cartilor si ziarelor a trebuit sa uit complet, iar limba spaniola acum o ^invatam vorbind cu vizitatorii cafenelei, la pauza de masa, deschideam manualul ^in fata unei farfurii cu bors si un pahar de ceai negru, acoperit cu o hrinca de p^aine neagra. ^In cafenea intrau oameni foarte diferiti – argentinieni si marinari imigranti din toata lumea. O data a intrat chiar si gracnicerul desirat care mi-a verificat documentele pe nava. S-a asezat la fereastra, s-a interesat cum m-am aranjat la Buenos Aires si a servit dupa recomandarea mea sarmale cu sm^ant^ana.

^I-mi platea 100 de peso pentru o luna si ma aproviziona cu produse de prima necesitate. Dupa prima luna, observ^and straduinta mea, mi-a adaugat 50 de peso. Aproape tot ce c^astigam, puneam deoparte – trebuia sa ma g^andesc sa ma mut cu traiul din biblioteca bisericeasca.

^I-mi placea Buenos Airesul cu multimea lui de cafenele si restaurante, asemanatoare cu ale noastre, mereu suna muzica, iar vizitatorii pe ^inserate dansau tango. Chiar ma g^andeam sa ram^an aici ^in urmatorii ani, dar evenimentele ce au urmat, au spulberat aceste planuri si totodata si sperantele mele spre o viata mai linistita, a unui imigrant, care deja se aranjase cu bine ^in Argentina.

Din mapa de serviciu a stabs-capitanului Proscurin.

Raportul serviciului secret. Berna. Sf^arsitul anului 1914 – ^inceputul anului 1915.

Ulianov (Lenin) ^il critica pe Plehavin pentru pozitiile de aparare. Tine cuv^antari la Geneva, Claran, Tiurih si Berna, organizeaza conferinta partidelor Revolutionare.

Notita lui Proscurin:

Un adevarat agent al influentei!

Raportul serviciului secret. Constantinopol. Ianuarie anul 1915.

Revolutionarul Ghelifand (Parvus) s-a ^int^alnit la Constantinopol cu fon Waghenheim, ambasadorul german. A propus spre examinare planul revolutiei ^in Russia, nimicirea guvernarii Imperiale si divizarea Russiei ^in c^ateva state.

Raportul serviciului secret. Berlin. Martie anul 1915.

La Berlin Ghelifand (Parvus) s-a ^int^alnit cu Ritler, angajatul cancelariei Imperiale. A propus spre examinare planul de pregatire a revolutiei ^in Russia, care se va ^incepe cu o greva politica de proportii ^in primavara anului 1916, sub sloganul ,,Pace si libertate,,. Organizarea si conducerea se pune ^in sarcina partidului revolutionar si gruparilor revolutionare. Se va propune sa faca o coalitie temporara cu un scop comun pentru a birui monarhia si actiunile de separare a puterii ce vor urma. Se propune sa fie acordata sustinere financiara grupului de bolsevici, conducatori care se afla ^in Elvetia. Pentru ^infaptuirea revolutiei Ghelifand cere 20 milioane de ruble.