Stabs-capitanul Ruso Blanco. Istoria si reflectiile unui ofiter ^in exil.

Se opreste actiunea oricaror privilegii si avantaje propuse la timpul lor de supusii statelor neprietene. Se da indicatie autoritatilor sa fie retinuti ^in calitate de prizonier de razboi toti acei, care la momentul actual se afla la ^indeplinirea serviciului militar sau trebuie sa fie recrutati, deasemena sa fie expulzati supusii dusmanilor de pe teritoriul Russiei si a localitatilor separate.

Raportul jandarmeriei. Regatul Polonez. Nowy Targ. 07 august anul 1914.

A fost interceptata o telegrama pe numele directorului politiei Krakovene, telegrama era trimisa din Poronin: ”Sunt suspectat de politia locala de spionaj. Am trait doi ani la Krakova, la Zvejshnitze, personal am furnizat date comisarlui politiei la Zvejshitze. Sunt emigrant, social-democrat. Pentru a evita ne^antelegerile, va rog sa telegrafiati la Poronin si starostelui la Nowy Targ. Ulianov”.

Raportul jandarmeriei. Regatul Polonez. Nowy Targ. 9 august anul 1914.

Ulianov (Lenin) este arestat.

Raportul serviciului secret. Viena. August anul 1914.

Socialistul Fiurstenberg (Ganetchii), nascut ^in gubernia Minsc, s-a ^int^alnit cu Adler,membrul parlamentului austriac si liderul social-democratilor. Ne-a rugat sa-i acordam ajutorul la eliberarea lui Ulianov ( Lenin) la Nowy Targ.

Raportul serviciului secret. Viena. August anul 1914.

Adler s-a ^int^alnit cu ministrul afacerilor interne al Imperiului Austro-Ungar. Am scris o petitie ^in care am rugat sa fie eliberat Ulianov (Lenin), pe care l-am prezentat drept un dusman al tarizmului, care si-a consacrat viata luptei contra autoritatilor rusesti. Dumnealui considera ca ^in aceste conditii Ulianov ar fi putut sa acorde mai mult folos imperiului Austro – Ungar.

Raportul jandarmeriei. Regatul Poloniei. Nowy Targ. 19 august anul 1914

Ulianov (Lenin) este eliberat de la puscarie.

Raportul serviciului secret. Regatul Poloniei. Krakov. Septembrie anul 1914.

Ulianov (Lenin) cu sotia a plecat din Krakov, prin Viena spre

Elvetia.

Notita lui Proscurin:

Ulianov are legaturi impunatoare.

Raportul serviciului secret. Berna. Septembrie 1914.

Ulianov (Lenin) a petrecut adunarea grupei locale de bolsevici, la adunare a prezentat un raport ^in care critica pe social-democrati pentru ca si-au sustinut guvernele ^in razboiul ^inceput.

Raportul serviciului secret. Berna. Septembrie 1914.

Ghelifand (Parvus), adeptul lui Marx, a chemat revolutionerii rusi ^in interesele partidului democrat european, sa contribuie la ^infr^angerea Russiei ^in razboiul cu Germania. Prelucram posibelele legaturi cu serviciul de spionaj german.

Ziarul revolutionar rus „Social-democrat”. Elvetia. 1 noembire anul 1914.

Articolul lui Ulianov (Lenin) ”Razboiul si social-democratia rusa”. Rezultatul cel mai bun pentru clasa lucratoare ar fi ^infr^angerea monarhiei tariste, guvernarea cea mai conservatista si barbara… Sa schimbam razboiul imperial ^in razboi civil.

Notita lui Proscurin:

Razboi civil … ce ar pute fi mai rau?

Buenos – Aires. Februarie anul 1921

O comanda de graniceri s-a urcat pe nava noastra ”Re Viktorio”. Am asteptat acest eveniment timp de c^ateva saptam^ani si acum e asa, de parca asa a fost ^intotdeauna, pe arca noastra cu un aer ^increzut vine echipa militara a reprezentantilor tarii, unde noi ne vom cere permisiunea pentru dreptul la exil, ne vom acomoda cu obiceiurile si morala locala, ne vom mira de viata noua, neobisnuita pentru noi, vom ^invata sa vorbim ^in alta limba, sa g^andim altfel, mereu sa ne amintim de trecut si sa ^il comparam cu pezentul si desigur nu ^in favoarea prezentului. Toate astea eu le-am ^inteles mult mai t^arziu. De data aceasta alerg ^inaintea evenimentelor.

Desiratul agent argentinian, de cum mi-a vazut documentele, imediat le-a pus la el ^in buzunarul de la piept si m-a dat la o parte, ca pe o valiza masiva cu ^incarcatura suspecta, ^in care poate fi ascunsa o jumatate de pud de contrabanda. Las^and sa treaca toti pasagerii, ofiterul s-a ^intors catre mine, a scos h^artiile si cu o privire cercetatoare a cautat ceva compromitator pe fiecare pagina.

Sunteti bolsevik? Din Armata Rosie? a ^intrebat argentinianul.

Logica extraordianra – ai ^in m^ana documente cu stema imperiala, cu vulturul cu doua capete si tu ma ^intrebi despre Armata Rosie. Am dat din cap ^in loc de raspuns.

Ruso blanco? m-a ^intrebat ofiterul privindu-ma insistent.

Da. Armata alba.

De unde cunoasteti limba spaniola? A-ti fost pregatit special?

Are dreptate. Ar fi cel putin straniu sa astepti de la un imigrant rus sa cunoasca limba spaniola. Raspund, cum este:

Am ^invatat pe nava.

Asa repede ai ^invatat?

Ceva mai repede dec^at franceza, germana si engleza.

Ofiterul continua sa ma priveasca cu privirea de sticla.

Stanislav Istomin … mi-a pronuntat cu greu numele, Ofiter al armatei Imperiale? a trecut la limba germana.

Iavoli, – raspund deasemena ^in germana.

Cu ce scop ^in Argentina?

Imigrez.

A-ti pierdut razboiul la voi? A-ti luptat rau?

Am tacut. Are dreptate. Ofiterul a lovit de c^ateva ori cu documentele de palma.