Stabs-capitanul Ruso Blanco. Istoria si reflectiile unui ofiter ^in exil.

^In urmatoarele saptam^ani de viata la biserica, ^in special ^il ajutam pe preotul Constantin la gospodaria bisericeasca, pentru ai multumi macar c^at de putin pentru locuinta si hrana: Reparam mobila, maturam mica ograda bisericeasca, faceam ordine la scoala parohiala si biblioteca. ^In zilele de s^ambata si duminica ajutam la liturghie si luam pr^anzul ^in familia preotului. Printre cartile bibliotecii am gasit si un manual de limba spaniola, vechi si voluminos, de care m-am apucat imediat si ^il citeam tot timpul liber iar ^inainte de culcare rasfoiam legaturiele de ziare argentiniene si imigrationale. Am ^inteles ca faceam parte din cel de-al treilea val de imigranti din Russia. Primii ^incoace au venit evreii la sf^arsitul secolului trecut. Acum lor le apartineau restaurantele, dughenile, atelierile mestesugaresti si frizeriile de pe cele mai aglomerate strazi a Buenos-Aerusului.

^In octombrie 1887 comunitatea ortodoxa din localitate compusa din greci, serbi si arabi crestini s-au adresat catre ^Imparatul Rus Alexandr al III-lea cu cerere despre deschiderea unei biserici ortodoxe ^in Buenos Aires. Cu participarea procurorului-sef Sf^antul Sinod Pobedonostzev la 14 iunie a anului 1888 a fost deschisa prima biserica ^in America de Sud inclusa la misiunea ^Imparateasca. Slujba primei liturghii a fost oficiatala 01 ianuarie 1889. Cu toate astea parohia era mai mult dec^at modesta – era amplasata ^in casa particulara ^in doua camerute str^amte. Dar lumea se tragea ^incolo: liturghia, ungerea cu mir, botezul, casatoriile – totul se petrecea acolo. Uimitor dar ziarele argentiniene din acele timpuri denumeau parohia rusa – sinagoga iar pe toti imigrantii din Russia ^ii considerau iudaisti.

Binefacatorul meu, parintele Constantin a fost numit aici ^in anul 1891. Ca sa vezi e aici deja de 30 de ani! Are recomandarea directa a lui Pobedonostzev!..Rasfoiesc o legatura ^intreaga de ziare Rusesti…Fiul preotului eparhiei Tveri din satul Zadorie. Seminarul Teologic, Academia Teologica Petersburg, excelenta la ^invatatura, grad de candidat bogoslov cu dreptul de a primi gradul de magistru, a fost lector … La cerere Ministerului Afacerilor Externe a fost numit paraclisier ^in biserica atasata misiunii rusesti din Gaaga, unde pentru zel a fost hirotonosit ^in calitate de diacon. De la 16 aprilie anul 1891 este numit abate a Bisericii Rusesti Ortodoxe ^in Buenos Aieres si hirotonosit de la 20 aprilie al aceluiasi an cu ordinul de preot. Ziarul Local ”Noutati Bisericesti” pentru anul 1894… Asa … Articolul parintelui Constantin despre necesitatea construirii unei biserici. Mai departe… Este procurat o parcela de pam^ant ^in partea istorica a orasului. Posibil, anume aici. Ziarul rus pentru anul 1897… Calatoria parintelui Constantin prin orasele Russiei, colectarea donatiilor pentru biserica din Buenos Aires… Audiere la ^Imparat! Superb! Monarhul a jertfit 5000 de ruble din resursele personale… Donatiile ^imparatasei vaduve Maria Fedorovna, alte personalitati al familiei Imperiale…

La 6 decembrie 1898 la sarbatoarea Sf^antului Nicolai Facatorul de Minuni ^in prezenta prezidentului Argentinei ^in sf^arsit a fost stabilita biserica ruseasca ^in Buenos Aieres. 23 septembire 1901 biserica Sf^anta Treime a fost ^in mod oficial sfintita ^in prezenta corpului militar diplomatic, reprezentantului guvernului rus, presedintelui republicii, Hulio Rochi, ministrilor si primariei Buenos Airesului. Parintele Constantin a iesit cu un cuv^ant de salut: ”Noi mereu ne rugam pentru pace, pentru unirea tuturor ^intr-o iubire frateasca, pentru belsug de roada ^in aceasta tara primitoare si ^ii dorim sa aiba parte de liniste… Multumim pentru ajutor la toti reprezentatii diferitor natiuni si diferitor credinciosi. Prezenta lor la sfintirea bisericii de azi e placuta ^indeosebi…” Multe articole ^in care sunt laudate cuv^antarile staretului ^in ziarele din Buenos Aires… Pe l^anga biserica au fost deschise o dugheana cu cele mai necesare lucruri, adapost pentru nevoiasi, sala de lectura gratis, societatea lucratorilor rusi, hor, trupa de teatru dramatic, se fac colectari de bani ^in folosul celor saraci. Considerabil!

Mai departe, al doilea val de imigrari dupa revolutia din anul 1905. Au venit rusi si ucraineni. ^Inaintea razboiului cu Germania si Argentina aici deja locuiau 120 000 de imigranti din Russia. Dupa c^at se pare, cel mai greu le-a fost anume imigrantilor din acest de al doilea val. Nici autoritatile locale, nici consulatul nu ^ii ajutau sa-si gaseasca domiciliul. Oamenii ^inoptau ^in parcuri si vagoane de tramvai. Scoala parohiala de pe l^anga catedrala a fost transformata ^in locuinta temporara pentru imigranti.

August anul 1914. Russia a declarat razboi Germaniei. Se colecteaza donatii pentru cei nevoiasi si jertfele razboiului, se recruteaza voluntari pentru armata rusa…